joi, 9 februarie 2017

Crescatoria de canari slavujari

                http://www.omkicauburung.net/play/download/id_T8TDtud4mcA              

 Canarul Slavujar este o specie de canar de cântec originară din zona balcanică, având un repertoriu similar cântecului privighetorii. Competiţia Grand Balkan este nivelul maxim unde aceşti canari îşi pot dovedi măiestria.

Reprezintă mai degrabă o pasiune decât un sport, însă iubitorii de canari și păsări indigene și-au organizat concursurile pe principii solide: au punctaj, premii și chiar arbitri ! Anul acesta, o serie de 4 competiții va avea loc în România unde vor fi expuse, evaluate și premiate cele mai reușite exemplare de canari de cântec Slavujar (cu cântec de privighetoare) și păsări indigene, atât din crescătoriile din România, cât și din Albania, Macedonia și Serbia .


Cuibul de barza si activitate de proprietar

Barza albă sau cocostârcul, cu denumirea ştiinţifică Ciconia ciconia, este singura pasăre de talie mare din ornitofauna ţării care s-a apropiat de om şi îşi construieşte cuibul în vecinătatea noastră. Încă de pe vremea romanilor era socotită pasăre sfântă "avis pia et benigna" considerată la fel şi astăzi în multe zone. Multe credinţe populare se leagă de această pasăre: aduce primăvara, aduce noroc casei unde îşi face cuibul şi o fereşte de foc şi fulger, poate prevesti  belşugul, norocul, starea sănătăţii etc.
Nu poate fi confundată cu nici o altă pasăre: are picioare lungi şi un cioc roşu, penele corpului sunt albe, iar remigele negre. Diferenţele dintre sexe sunt aproape inexistente: în general masculul este mai mare (în medie 3,8 kg) decât femela (3,3 kg). Puii au la început ciocul şi picioarele negre. Mai târziu, picioarele devin roşii-maronii, iar de la vârsta de nouă săptămâni şi culoarea ciocului se pigmenteză treptat în roşu. Pentru o perioadă de timp, însă, se va


mai păstra la vârful ciocului culoarea neagră. Barza albă poate firecunoscută uşor şi în zbor: are gâtul şi picioarele întinse, spre deosebire de stârci, la care în zbor gâtul este întotdeauna strâns în formă de „S”.
Vârsta berzelor poate să ajungă în captivitate şi la 30 de ani. În România, cea mai mare longevitate s-a înregistrat la o barza inelată în 1960 în Delta Dunării care a fost regăsită după 12 ani şi 6 luni în Tanzania. Este una dintre puţinele păsări mute. Totuşi, produce un clămpănit prin lovirea celor două maxilare.

Cotofana australiana (Pasarea Gymnorhina tibicen)

 Facand parte din familia corvidelor, cotofana este o ruda apropiata a ciorii si a corbului. Si, ca si despre neamurile sale, despre cotofana se spune ca fura. Adica, fiind atrasa de stralucirea anumitor obiecte (de exemplu tacamuri metalice sau chiar bijuterii), cotofana prinde in gheare o lingurita sau un inel si isi ia zborul cu acestea catre un loc mai inalt. Avand o voce aspra si stridenta, numele acestei pasari mai este atribuit - ca porecla - unei persoane care vorbeste mult si tare (sau fara rost). Desi initial traiau numai in paduri, taierea copacilor si dezvoltarea localitatilor au determinat cotofenele sa se mute mai aproape de asezarile omenesti, fiind acum mai des intalnite in sate si chiar in orase. Batranii de la tara spun despre cotofene ca vestesc seceta atunci cand ciugulesc boabe de porumb si ca anunta o furtuna - cand se aduna in stoluri. Tot despre cotofana exista o legenda potrivit careia aceasta pasare a refuzat sa se urce in Arca lui Noe, preferand sa ramana in cuibul sau pe durata potopului.


Obisnuim sa credem ca pasarile sunt inofensive. Ei bine, lucrurile nu stau chiar asa, mai ales daca cercetam indeaproape comportamentul si caracteristicile unor pasari de prada. 

                    http://www.ziare.com/life-style/animale/top-10-pasari-periculoase-care-te-pot-ucide-galerie-foto-1210519                      

Pupăza (Upupa epops), cucul armenesc sau (regionalisme) nevăstuică, pasăre de balegă este o pasăre insectivoră


Pupăza (Upupa epops), cucul armenesc sau (regionalisme) nevăstuicăpasăre de balegă este o pasăre insectivoră, migratoare, din familia upupide (Upupidae), ordinul coraciiforme (Coraciiformes), de circa 28 cm lungime, cu penajul pestriț de culoare cafeniu, cu aripile și coada negricioase, cu dungi transversale albe, cu ciocul cafeniu deschis, lung, ascuțit la vârf și curbat în jos, picioare cenușii, aripi rotunjite și cu un moț de pene mari, roșii-ruginii, așezate ca o creastă în vârful capului, pe care îl poate desface și strânge după dorință. Cuibărește în România, dar pleacă în sezonul rece.
 Are o lungime de 28-29 cm (între mierla neagră și guguștiuc) și o greutate de 75 g. Penajul este similar la ambele sexe. Pupăza are un coloritul viu similar, brun deschis roșcat pe cap, piept și partea anterioară a spinării. Aripile sunt rotunjite la capăt, negricioase, cu dungi transversale albe. Dungile alb-negre ale pupezei sunt prezente și sub aripi, fiind mai vizibile în zbor. Coada este relativ lungă, neagră, barată spre bază de o bandă albă. Pe cap poartă o creastă(moț) erectilă de pene roșcate sau portocalii, ale căror vârfuri sunt pătate cu negru: în funcție de împrejurări, creasta poate fi răsfirată ca un evantai sau strâns lipită de creștet. Ciocul, cu totul aparte, este cafeniu deschis, lung, curbat în jos, îngust și ascuțit la vârf. Picioarele sunt cenușii și potrivit de lungi, pupăza fiind o pasăre mai mult terestră. Cele două degete externe sunt unite printr-o pieliță pe o anumită porțiune. Aspectul deosebit al pupezei ajută la identificarea ei cu destulă ușurință, mai ales că pot fi observate în zone deschise.


Strutul (Struthio Camelus) este cea mai mare pasare de pe pamant

Strutul (Struthio Camelus) este cea mai mare pasare de pe pamant. 
Are o inaltime ce poate depasi doi metri si jumatate si o greutate de peste 120 de kilograme. Desi are aripi, acestea sunt mici in comparatie cu greutatea si inaltimea, astfel incat strutul nu poate zbura. 
Si o dezmintire: strutul nu-si baga capul in nisip! In unele cazuri, pentru a nu fi vazut de la departare de pradatori, strutul se ascunde in tufisurile inalte, indoindu-si gatul atat de mult, incat capul ajunge aproape de pamant.

marți, 7 februarie 2017

Papagalul Macaw

 Iti doresti un papagal Ara? Fie ca vrei unul mai mic sau mai mare, e bine sa afli care specie ti se potriveste mai bine. Asemenea tuturor speciilor de papagali (peste 450 cunoscute), si papagalii Ara fac parte din familia Psittacidae, ordinul Psittaciformes. Se remarca prin aspectul aparte: colorat, cioc curbat si sunt de dimensiuni mai mari decat alte specii.
Papagalii Ara sunt pasari originare din Mexic, America Centrala, America de Sud si Caraibe. Majoritatea acestor specii traiesc in padurile tropicale in salbaticie, insa altele prefera savanele sau suprafetele impadurite. Sunt pasari de dimensiuni mari, cea mai mica specie de papagal Ara Macao masoara in jur de 85 de cm.
Se remarca datorita coloraturii puternice care iese in evidenta. Fiecare pasare are un desen unic al penelor si trupului. Aceste inaripate traiesc mult, pana peste 50 de ani, pot invata sa vorbeasca sau sa imite si au nevoie de stapani care le pot oferi timpul necesar educarii si socializarii.

Papagalii galben-albastri (Ara ararauna)


Sunt inteligenti si sociabili si le plac stapanii responsabili, afectuosi si bine informati. Pentru ca sunt pasari de dimensiuni mari, acesti papagali pot fi foarte galagiosi. Din aceasta cauza, nu sunt recomandati persoanelor ce locuiesc in apartamente sau celor cu copii mici.

Papagalii Ara cu aripi verzi (Ara chloropterus)


Daca vrei o pasare dragastoasa, acesta este papagalul potrivit pentru tine. Pentru ca sunt foarte afectuosi si deosebit de draguti, au fost porecliti „Gigantii gingasi". Sunt receptivi si pot fi dresati cu usurinta, dar trebuie sa le acorzi multa atentie. Nu-ti cumpara un astfel de papagal decat daca poti petrece mult timp cu el.

Macaw fac parte din saptesprezece specii, din cadrul a sase neamuri, apartinand familiei de papagali Psittacidae, cunoscuti pentru culorile lor stralucitoare si pentru ciocurile lor puternice.

Acesti minunati papagali sunt nativi din America Centrala si din America de Sud, preferand padurile tropicale. Noaptea dorm in coroanele copacilor, iar ziua zboara in cautarea hranei. Dieta lor consta din fructe, seminte si nuci, dar se hranesc si cu insecte sau cu melci. Unele exemplare au fost observate consumand lut umed sau sol, cel mai probabil pentru detoxifierea sistemului digestiv.

In general, papagalii Macaw se imperecheaza pe viata. Atunci cand femelele clocesc ouale, masculii pleaca in cautarea hranei, pe care o aduc acestora in cuib. De regula, papagalii Macaw cuibaresc in stoluri de cinci pana la cincisprezece perechi – acestea comunica intre ele prin vocalize. La fel ca si alti papagali, unii dintre Macaw pot fi dresati sa imite discursul proprietarilor lor.