Decoratiuni cu bufnite de diferite culori

Sorecar cu coada rosie

Șorecar de coadă roșie (Buteo jamaicensis) este un membru din ordinul păsărilor Falconiformes care include toate răpitoarele diurne, acvile, Milvinae, și șoimi care au multe caracteristice fizice asemănătoare. Aparține grupului Buteos, care sunt răpitoare de o mărime mare dar mai mici decât acvilele și cu aripile în general late și lungi. Acest grup are 27 de specii distribuite pe tot globul, fiind mai cunoscut Șorecarul comun.

Originar din continentul american și necunoscut în mare

            https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98orecar_%C3%AEnc%C4%83l%C8%9Bat               

parte în Europa, Șorecarul de coadă roșie (Buteo jamaicensis) a fost clasificat pentru prima dată de naturalistul german Gmelin în 1788 Jamaica, este una dintre răpitoarele cele mai folosite la vânătoare în America de Nord.

În actualitate s-au descris până la 15 posibile subspecii ale acestui frumos răpitor.

Această subspecie se găsește răspândită de-a lungul continentului american, din Alaska și Canada trecând prin Statele Unite până în Mexic, Caribe, Cuba și Panama. Nu s-au găsit indivizi în afara acestei zone, excepție exemplare care au fost importate și au scăpat din captivitate. Variațiile între subspecii de coadă roșie, plus diferiții hibrizi naturali produși între respectivele subspecii și alti Buteo, sunt considerabile, rezultând uneori dificil de recunoscut și clasificat datorita variației de mărime și plumaj. Plumajul de tânăr și adult este foarte asemănător pentru toate subspeciile, adulții au aripile mai late și coada mai scurtă; unica diferență importanta este coada care la tineri nu este roșie încă. Linea abdominală este mai marcată la tineri decât la adulți în cadrul aceeleași subspecii.

Masculii și femelele sunt similare la plumaj și în cazul Buteo jamaicensis nu putem să ne bazăm pe plumaj și mărime pentru a determina sexul.

bufniță Sletok Bubo bubo

Buha este caracteristica zonelor impadurite, in care stancariile sunt asociate cu palcuri de padure (in special conifere). Este cea mai mare dintre bufnite (rapitoare de noapte). Lungimea corpului este de 58 – 75 cm si o greutate a femelei de 1750 – 4500 g si a masculului de 1500 – 3200 g. Anvergura aripilor este de circa 138 – 200 cm. Adultii au infatisare similara. Este o pasare impresionanta cu aripi largi, moturi deasupra urechilor, ochi mari, rosii – portocalii. Penajul este galben – maroniu, iar pe gat este vizibila o pata alba. Se hraneste cu mamifere (200 – 2000 g), cu dimensiuni pana la cea a unui iepure adult, pasari, cu dimensiuni pana la cea a starcilor si sorecarilor, broaste, serpi, pesti si insecte. Ataca prin surprindere si mamifere mai mari cum sunt vulpile sau puii de caprioara cu o greutate de pana la 17 kg. 

           https://ro.wikipedia.org/wiki/Bufni%C8%9B%C4%83             

 Penajul moale al bufnitelor pe langa faptul ca le permite un zbor fara zgomot, constituie si un excelent dispozitiv de ascultare. Discul din pene strans adunate, in forma de inima, de pe fata unei bufnite de hambar, de ex., este destinat captarii sunetelor, care sunt trasmise apoi urechilor ingropate sub pene, de pe ambele laturi ale capului. Una dintre urechi este dispusa usor mai sus decat cealalta, astfel incat pasarea poate colecta informatii atat pe orizontala cat si pe verticala. Hrana, de natura exclusiv animala (mamifere: soareci, chitorani, pasari, insecte) este capturata noaptea sau pe inserat, bufnitele bazandu-se pe capacitatea lor de a detecta cele mai slabe sunete si pe exactitatea cu care isi localizeaza prada. Auzul foarte dezvoltat este dublat de o buna vedere; ochii bufnitelor sunt atat de mari incat abia se pot misca in orbite. Unele bufnite vaneaza si ziua, in special in perioadele cand au de ingrijit pui. De fapt din cele 135 de specii existente, numai 50 sunt cu adevarat nocturne, majoritatea vanand in amurg

Bufnita nordica patata

Pe glob exista circa 220 de specii de bufnite, subdivizate in doua familii: bufnitele obisnuite (Strigidae) si bufnitele de hambar (Tytonidae). Bufnita elf face parte din familia Strigidae

 Oficialii din British Columbia au hotarat ca toate exemplarele de bufnita nordica patata gasite sa fie prinse si duse la un centru special. Desi tardiva, masura vine in ajutorul pasarilor aflate pe cale de disparitie, prin inscrierea lor intr-un program de inmultire controlata, primul din lume dedicat acestei specii.

Inainte ca masura sa fie dupa la indeplinire insa, programul trebuie mai intai sa primeasca fonduri guvernamentale - intregul program necesita 3,4 milioane de dolari pentru urmatorii 5 ani. Cum un astfel de program a fost aplicat cu success si pentru alte specii de bufnite salbatice, militantii pentru protectia animalelor spera ca fondurile sa fie inaintate cat mai curand cu putinta.
Si ca o ironie a situatiei actuale a mediului, in special din punctul de vedere al defrisarilor si distrugerii habitatelor, ''singurul pericol este ca odata ce au reusit sa creasca numarul exemplarelor de bufnite, sa nu mai aiba unde sa le dea drumul in libertate'', afirma Gwen Barlee, membru al Western Canada Wilderness Committee.

               http://m.ziare.com/life-style/top-10-pasari-periculoase-care-te-pot-ucide-galerie-foto-1210519           

Verde Bee-eater Merops superciliosus

De măsline de albine mâncător , (sau Madagascar Prigorii ) ( Merops superciliosus ) este o apropiere de cântătoare de albine mâncător specii din genul Merops . Este originar din jumătatea sudică a Africii , unde este prezentă în Angola; Botswana; Burundi;Comore; Republica Democrata din Congo; Djibouti; Eritreea; Etiopia; Kenya; Madagascar; Malawi; Mayotte; Mozambic; Namibia; Rwanda;Somalia; Sudul Sudanului; sudan; Tanzania; Uganda; Zambia; Zimbabwe. Este o specie comună cu o gamă largă , astfel încât Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a evaluat starea lor de conservare ca fiind " cel mai puțin îngrijorare ".

         http://www.arkive.org/madagascan-bee-eater/merops-superciliosus/           

 Madagascar, numele oficial fiind Republica Madagascar, este o țară insulară aflată în Oceanul Indian, în partea estică a coastei Africii, în emisfera sudică. Insula principală, denumită de asemenea Madagascar, este a patra insulă ca mărime din lume. Wikipedia

Pescarusul argintiu

Pescărușii sunt păsări acvatice care trăiesc pe coasta mărilor, ele făcând parte din familia Laridae, ordinul Charadriiformes. După unii autori aici sunt încadrați și pescărușii răpitori (Stercorariidae), rândunica de mare (Sternidae), forfecarii (Rhynchopidae) ca și pinguinii (Alcidae). Familia Laridae cuprinde 6 genuri cu 55 de specii.

   Pescarusul cu picioare galbene este definit de culorile gri-argintiu, alb, negru si galben. Diferentele fata de pescarusul argintiu sunt la picioare, unde pescarusul cu picioare galbene are un colorit galben iar cel argintiu roz. Coloratia de gri-argintiu de pe spate este mai pronuntata si mai inchisa la nunta la pescarusul cu picioare galbene. Sub cioc se poate vedea o pata de culoare rosie. Tinerii au o coloratie pestrita de brun cu alb, cu ciocul si picioarele inchise la culoare. Lungimea pescarusului cu picioare galbene este de 55-65 cm, anvergura aripilor de 1,3 - 1,5 m iar greutatea de 750 - 1200 g.

              http://www.sperietori.ro/daunator/28-pescarusul-argintiu-larus-argentatus              

Un lovebird este una dintre cele nouă specii din genul Agapornis

                  http://www.magazinefuse.com/best-parrot-hd-wallpapers/

Un lovebird este una dintre cele nouă specii din genul Agapornis ( greacă : αγάπη agape 'iubire'; όρνις ORNIS "pasăre"). Ele sunt un social și afectuos mic papagal . Opt specii sunt native pe continentul african, iar lovebird încărunțit este nativ din Madagascar. Numele lor vine de la puternica, papagalii " monogamă lipirea pereche și perioadele lungi care pereche depăsări petrece ședinței împreună. Lovebirds trăiesc în turme mici și să mănânce fructe, legume, ierburi și semințe. Lovebirds negru cu aripi mânca , de asemenea , insecte și smochine, iar Îndrăgostiții negru cu guler au o cerință specială dietetice pentru smochine native, ceea ce le face problematică pentru a ține în captivitate.

                  

Șorecar Buteo Rufin cu pui

Descriere: (46-58 cm) Anvergura aripiilor este intre 110 - 132 cm. Constitutie solida, gat scurt, cap relativ mare, aripi late si coada de lungime mijlocie. Culoarea penajului variaza de la maroniu inchis pana la aproape alb, cel mai des fiind intermediar cu nuante de maro. Pe piept coloritul este mai deschis. Remigele aripilor pe partea inferioara sunt alb-murdare. Picioarele sunt galbene.

             http://www.vinatorul.ro/public/forum/viewtopic.php?f=34&t=11342         

        http://www.sor.ro/ro/pasari/Buteo-buteo.html          

Cufundarul mare Cufundarul mare (Gavia immer) este o specie de p[săre din familia Gaviidae, genul Gavia.

                  http://milvus.ro/Migrans/migrans-04-08-ro-web.pdf                      

                         https://ro.wikipedia.org/wiki/Cufundar_mare                           

În România, cufundarul este o apariţie rară, deoarece ajunge accidental, în sezonul rece, venind din ţinuturile îngheţate din Canada, Alaska, Groenlanda şi Islanda, unde cuibăreşte. Preferă regiunile reci, cu lacuri mari şi adânci, din tundra împădurită, zonele de coastă cu vegetaţie abundentă, golfurile şi râurile mari, neîngheţate. Este un înotător foarte bun, scufundător agil şi prădător iscusit. Se hrăneşte cu peşte, broaşte, languste, lipitori, salamandre, creveţi, melci şi alte vieţuitoare acvatice. El îşi capturează prada sub apă, cufundându-se până la 60 m adâncime. Dieta de apă dulce constă în ştiucă, biban, peştele-lună, păstrăv. Dieta de apă sărată constă în plătică, hering, păstrăv de mare. Cufundarul mare necesită o distanţă mare pentru a ateriza şi are greutăţi la aterizare. Cufundarul înoată foarte bine la suprafaţă, nu are probleme la cufundat în apă şi este capabil să zboare sute de kilometri când migrează. Zboară cu ciocul uşor ridicat şi scoate un sunet ce seamănă cu un tremolo, ceea ce face să fie uşor de identificat.

Pasărea Paradisului din Bali Pasărea Paradisului este un gen de păsări, membre ale familiei Paradisaeidae din ordinul Passeriformes.

Grijuliu Cele mai frumoase pasari DIN lume Cu datorita somptuozitatii penajului masculului, pasarile paradisului detin Suprematia in privinta paradelor nuptiale, spectacole UNICE de o complexitate uimitoare, în îngrijirea masculul Adopta Cele mai uluitoare pozitii pentru a-si pune in evidenta penelor strãlucirea, pe de îngrijire a le infoaie si le Mișca in-o de Speranta si atrage partenera. Comportamentul ACESTOR Noua DIN Pasari originare Guinee, mentionate Nu este pe incas deplin cunoscut.

          http://pasarifrumoasexxx.blogspot.ro/2016/03/pasarea-paradisului-din-bali-grijuliu.html             

Suprematia in nuptiale paradelor privinta, de o UNICE Spectacole uimitoare complexitate, in grija masculul Adopta Cele mai uluitoare pentru un pozitii si in evidenta penelor pune strãlucirea, îngrijire pe le infoaie si le Mișca in-o de Speranta si atrage partenera. Comportamentul ACESTOR Noua DIN Pasari originare Guinee, mentionate Nu este pe incas deplin cunoscut.